as fi putut sa te coplesesc, ca celelalte
dar nu
unii ar numi asta mandrie, orgoliu
dar nu
am venit si ti-am aratat ca sunt, mi-ai
fi putut raspunde
dar nu
sunt atat de usor de multumit
dar nu

Ma mint sau nu?


3.04.2010

e intuneric. Ochii mei cauta bezmetic prin camera. Imi opresc privirea pe un punct, atat de negru incat imi pare alb. Imi plac momentele cand ajungi la limita si crezi ca o iei de la inceput. Imi opresc privirea spre un alt punct. La fel. Si treptat vad camera intr-o lumina diafana, placuta. Aud si un picurat care ma obsedeaza. Picpicpic. Si te gasesc. Picpicpic. Te fixez cu pupilele dilatate. Picpicpicpic. Dar tu nu ma vezi, crezi ca e intuneric. Picpic. eu te cred un barbat nebun, care nu vede lumina. Pic. Iar tu, o fata nebuna care sta pe intuneric.
picpic

alice

"viata e la fel ca urcatul pe munte: daca te uiti inapoi, risti sa te ia ameteala. Trebuie sa mergi inainte, inainte...fara sa-ti para rau de ceea ce ai lasat in urma, pentru ca daca a ramas in urma inseamna ca nu voia sa te insoteasca in calatoria ta.
Dar ti-a olosit si acea bucata de stanca pe care nu o mai poti vedea, te-a facut sa intelegi, ti-a dat elan.
A fost de folos Giorgio, ca sa ajung in varf, sa-l inteleg pe Carlo"